Când am studiat științele computerelor în universitate, am învățat multe despre cum să scriem programe, dar așa cum îmi amintesc, nimeni nu ne-a vorbit despre depanare. Am auzit despre frumoasa lume a creării de noi lucruri, dar nimeni nu ne-a spus că vom petrece cel mai mult timp încercând să înțelegem codul scris de alte persoane.
Se pare că în timp ce noi prețuim mai mult procesul de scriere a programului, ne petrecem mult mai mult timp încercând să înțelegem ce am scris noi (sau alții) și de ce nu funcționează așa cum trebuie, decât timpul petrecut pentru a-l scrie prima oară.
Ce este depanarea?
Înainte de rularea programului totul a fost într-o bine-știută stare bună.
După rularea programului, ceva este într-o stare neașteptată și proastă.
Sarcina este să aflăm în ce punct ar rulării programului s-a produs modificarea de stare și să o corectăm.
Ce este programarea și ce este o hibă? (en: bug)
La bază, programarea este schimbarea lumii un pic (en: bit) prin deplasarea datelor prin variabile.
La fiecare pas al programului schimbăm ceva date în variabile, sau ceva din "lumea reală". (De exemplu pe disc sau pe ecran.)
Când scrii un program te gândești la fiecare pas: ce valoare ar trebui să schimbăm și în ce variabilă.
O hibă este cazul în care te-ai gândit că pui valoarea X într-o variabilă dar în realitate ea conține valoarea X.
La un moment dat, uzual la terminarea rulării programului, vezi aceasta din faptul că programul a printat o valoare greșită.
În timpul rulării programului hiba se poate manifesta prin apariția unei atenționări sau prin terminarea prematură a programului.
Cum să depanăm?
Cel mai direct mod de a depana un program este prin rularea lui, și la fiecare pas să verificăm dacă toate variabilele conțin valorile așteptate. Acesta se poate realiza cu ajutorul unui debugger (n.t.: program pentru depanare) sau poți insera comenzi de printare în program și poți examina rezultatul mai târziu.
Perl vine cu un debugger în linie de comandă foarte puternic. Deși recomand învățarea utilizării lui, poate fi de natură să intimideze la început. Am pregătit un video unde prezint comenzile de bază ale debugger-ului integrat în Perl.
IDE-uri, precum Komodo, Eclipse și Padre, the Perl IDE vin cu un debugger cu interfață grafică. La un moment dat voi pregăti tutoriale video și pentru unele dintre acestea.
Comenzi de Printare
Multă lume folosește strategia veche de a insera comenzi de printare în cod.
Într-un limbaj pentru care compilarea și generarea poate dura mult timp inserarea comenzilor de printare este considerată un mod greșit de depanare.
Nu și în Perl, unde chiar și aplicațiile mari se compilează și pornesc în câteva secunde.
La inserarea comenzilor de printare trebuie avut grijă să adăugăm delimitatori în jurul valorilor. Aceasta va evidenția cazul în care sunt caractere de tip spațiu înainte sau după valori care pot cauza probleme.
Acestea sunt greu de observat fără delimitatori.
Valorile scalare pot fi printate astfel:
print "<$file_name>\n";
Aici semnele mai mic sau mai mare sunt acolo numai pentru a face mai ușoară vizualizarea conținutului exact al variabilei:
<path/to/file
>
Din rezultatul printării de mai sus poți observa rapid că este un caracter newline la sfârșitul conținutului variabilei $file_name. Probabil ai uitat să folosești funcția chomp.
Structuri Complexe de Date
Nu am învățat încă despre scalari, dar dați-mi voie să sar înainte și să vă arăt cum să printați conținutul unor structuri de date mai complexe. Dacă citești acesta ca parte a tutorialului de Perl atunci probabil vei dori să sari la următorul articol și să revii mai târziu. Acesta nu va însemna prea mult pentru tine acum.
Altfel, continuă să citești.
Pentru structuri complexe de date (references, arrays and hashes) poți
folosi modulul Data::Dumper
use Data::Dumper qw(Dumper);
print Dumper \@an_array;
print Dumper \%a_hash;
print Dumper $a_reference;
Aceste comenzi vor printa ceva care ajută la înțelegerea conținutului
variabilelor, dar arată doar un nume generic de variabilă
ca $VAR1 și $VAR2.
$VAR1 = [
'a',
'b',
'c'
];
$VAR1 = {
'a' => 1,
'b' => 2
};
$VAR1 = {
'c' => 3,
'd' => 4
};
Recomand adăugarea de cod pentru printarea numelui variabilei, astfel cu:
print '@an_array: ' . Dumper \@an_array;
obținem:
@an_array: $VAR1 = [
'a',
'b',
'c'
];
sau cu Data::Dumper astfel:
print Data::Dumper->Dump([\@an_array, \%a_hash, $a_reference],
[qw(an_array a_hash a_reference)]);
obținem
$an_array = [
'a',
'b',
'c'
];
$a_hash = {
'a' => 1,
'b' => 2
};
$a_reference = {
'c' => 3,
'd' => 4
};
Sunt moduri mai agreabile de a printa structuri de date dar în acest
punct Data::Dumper este destul de bun pentru nevoile noastre
și este disponibil în orice instalare Perl. Vom discuta alte
metode mai târziu.
