Programatorilor, îndeobște, nu le place să scrie documentație. Unul dintre motive este acela că deși programele sunt fișiere text, în multe cazuri dezvoltatorii sunt nevoiți să scrie documentația într-un procesor de texte.

Aceasta presupune învățarea modului de lucru cu procesorul de texte și investirea de multă energie pentru a încerca să faci documentul să "arate bine" în loc de a "avea conținut bun".

Nu este cazul cu Perl. Uzual vei scrie documentația modulelor chiar în codul sursă și te vei baza pe unelte externe pentru formatare, ca să arate bine.

În acest episod al Tutorialelor Perl vom vedea la lucru POD - Plain Old Documentation un limbaj de marcare folosit de programatorii Perl.

O bucățică de cod simplu cu POD arată așa:

#!/usr/bin/perl
use strict;
use warnings;

=pod

=head1 DESCRIPTION

This script can have 2 parameters.  The name or address of a machine
and a command. It will execute the command on the given machine and
print the output to the screen.

=cut

print "Here comes the code ... \n";

Dacă vei salva codul acesta ca script.pl și-l vei executa folosind perl script.pl, Perl va ignora tot ce este între =pod și =cut. Va executa numai codul efectiv.

Pe de altă parte, dacă vei tasta perldoc script.pl, adică comanda perldoc, va ignora tot codul. Va formata și va afișa liniile cuprinse între =pod și =cut.

Aceste reguli depind de sistemul de operare, dar sunt exact la fel ca cele despre care am învățat despre

  • documentația Perl și documentația modulelor CPAN
  • .

    Valoarea adăugată a utilizării de documentație încorporată în format POD este următoarea: codul nu va fi niciodată distribuit fără documentație, nici măcar accidental.

    De asemenea poți refolosii uneltele și infrastructura pe care Comunitatea Open Source Perl le-a construit pentru sine. Chiar și pentru utilizare privată în cadrul firmei.

    Prea simplu?

    Ipoteza este aceea că dacă îndepărtezi cele mai multe dintre obstacolele scrierii de documentație atunci din ce în ce mai mulți vor scrie documentație. În loc să înveți cum să folosești procesorul de texte ca să creezi documente care să arate bine, introduci textul folosind câteva simboluri suplimentare și poți obține un document care arată rezonabil. (Vezi și documentația de pe Meta CPAN o versiune frumos formatată a POD-urilor).

    Limbajul de marcare

    O descriere detaliată a limbajului de marcare POD poate fi găsită la adresa perldoc perlpod, dar este foarte simplu.

    Sunt câteva etichete ca =head1 și =head2 care marchează antele "foarte importante" și "mai puțin importante". Este și =over pentru indentare și =item pentru a crea liste și de asemenea câteva altele.

    Mai este și =cut care marchează sfârșitul secțiunii POD și =pod pentru a începe o secțiunile nouă. Aceasta din urmă nu este strict necesar să fie folosită.

    Orice șir care începe cu caracterul egal = pe prima poziție a unui rând va fi interpretat ca marcaj POD, și va începe o secțiune POD care se închide cu =cut.

    POD permite și încorporarea de hyper-link-uri folosind notația L<some-link>.

    Textul dintre marcaje va fi afișat ca paragrafe de text simplu.

    Dacă textul nu începe pe prima poziție a rândului, atunci va fi interpretat textual, adică va arăta exact cum este: liniile lungi vor rămâne lungi iar cele scurte vor rămâne scurte. Acestă facilitate este folosită pentru exemple de cod sursă.

    Un lucru important de reținut este că POD necesită rânduri goale în jurul marcajelor.

    Deci

    =head1 Title
    =head2 Subtitle
    Some Text
    =cut
    

    nu va face ceea ce te aștepți.

    Aspectul

    POD fiind un limbaj de marcare, nu definește el însuși cum vor fi afișate lucrurile.

    Folosirea unui marcaj =head1 indică ceva important, =head2 înseamnă ceva mai puțin important.

    Unealta folosită pentru a afișa POD va folosi în mod uzual caractere mai mari pentru textul marcat cu head1 decât pentru cel marcat cu head2 iar ambele vor folosi fonturi mai mari decât cel pentru textul normal. Controlul este în sarcina uneltei folosite pentru afișare.

    Comanda perldoc care vine cu Perl afișează documentele POD ca pagini de manual. Este chiar folositor în Linux. Nu chiar atât de bun pentru Windows.

    Modulul Pod::Html furnizează o altă unealtă pentru linia de comandă numită pod2html. Aceasta poate converti documente POD în HTML care pot fi vizualizate într-un browser.

    Mai sunt și unelte adiționale pentru a genera fișiere pdf sau mobi din POD.

    Care este audiența?

    După prezentarea tehnicii, haideți să vedem care este audiența?

    Comentariile (textele care încep cu #) sunt explicații pentru programatorul de întreținere. Persoana care trebuie să adauge noi facilități sau să corecteze greșeli.

    Documentația scrisă folosind POD este pentru utilizatori. Persoane care nu ar trebui să se uite la codul sursă. În cazul unei aplicații aceștia se vor numi "end users". Adică oricine utilizează aplicația.

    În cazul modulelor Perl, utilizatorii sunt alți programatori Perl care trebuie să construiască aplicații sau alte module. Nici ei nu ar trebui să fie nevoiți să se uite la codul sursă. Ar trebui să fie în stare să folosească modulul doar după citirea documentației folosind comanda perldoc.

    Concluzie

    Scrierea documentației care arată bine nu este o sarcină așa de grea în Perl.